Performanța trece prin stomac (P)

Atunci când vorbim despre mediul de business din România nu trebuie să pierdem din vedere combustibilul acestuia, și anume oamenii săi. Fiecare cu titulaturi care mai de care mai lungi și sofisticate, consideră, într-o măsură mai mică sau mai mare că succesul – rareori eșecul le este datorat în mod individual, în totalitate. Din experiența mea de coaching în România am remarcat că aceștia pierd din vedere, în mod voit sau nu, contribuția și efortul colectiv care au condus la rezultatele obținute.

După cum am mai spus, nimeni nu evoluează singur. Nici personal, nici la job. Când ne referim la locul de muncă și la parcursul nostru profesional, cel mai potrivit mediu de dezvoltare este echipa din care faci parte și oamenii cu care interacționezi regulat și care te cunosc. În coaching este foarte importantă gandirea sistemică, care constă în înțelegerea unui sistem prin examinarea legăturilor și interacțiunilor dintre comportamentele care îl alcătuiesc în ansamblu, deci, implicit, dezvoltarea individuală se leagă direct și profund de dezvoltarea întregului mediu de care aparții.

În practica mea de coaching în România am întâlnit mulți manageri care caută soluții complexe pentru creșterea coeziunii de grup și pentru facilitarea echipelor din cadrul organizațiilor în care activează. Nevoia de unitate a echipelor este într-adevăr una reală, dar să începem cu lucrurile mici … precum prâzul.

Motivele pentru care mâncatul pe tastatură are un impact negativ asupra angajaților sunt bine cunoscute. Ce ar fi dacă am privi acest moment al zilei din perspectiva beneficiilor pe care mâncatul prânzului împreună cu colegii le are asupra echipelor?

Să privim simplu: nevoia de hrană este una fundamentală, fără de care nu ne putem desfășura activitățile de zi cu zi, ce să mai vorbim despre sarcini complexe care necesită atenție și organizare. Putem spune astfel că performanța trece prin stomac, în drumul ei de la idee la rezultat.

De asemenea, prânzul cu colegii este un act de legare al relațiilor dintre aceștia, un moment de relaxare si de diminuare a anxietăților cauzate de stresul de la locul de muncă. Nu vei găsi adversitate într-un mediu unde oamenii sunt legați unii de ceilalți prin ceva mai mult decât relații profesionale.

Astfel, ca angajator, poți avea grijă de nevoile angajaților tăi într-un mod eficient, cu beneficii mutuale, prin oferirea de tichete de masă. Această formă de recompensare creează un tip de motivație extrinsecă angajaților și le oferă sentimentul de recunoaștere prin intermediul unei adăugiri la salariu, iar angajatorii beneficiază de diverse scutiri sau reduceri de impozite.

UP România este o companie cu și despre oameni care oferă clienților lor diverse unelte pentru recompensarea și recunoașterea angajaților precum: tichete pe suport de hârtie și carduri de masă Chèque Déjeuner, tichete cadou Cadhoc, vouchere de vacanță Chèque Vacances, tichete sociale Chèque de Services, tichete sociale pentru grădiniță și tichete de creșă Chèque Bébé.

Dacă decizi că acest instrument poate funcționa și în compania ta apelează cu încredere la compania UP România, însă să nu pierzi din vedere și celelalte modalități de a le transmite angajaților tăi apreciere și recunoaștere pentru că aduc un plus de valoare prin munca lor.

Cum sa nu esuam ca lideri: argument pentru coaching in Romania.

Ideea acestui text este una simpla: in 15 ani de coaching in Romania, ma tot intreb daca locul si rolul unui executive coach pentru un CEO are beneficiile pe care le are in alte economii, din zone mai dezvoltate economic si social. In continuare, va voi prezenta cateva date recente pe acest subiect, sperand ca ele spun mai multe decat opiniile unui practician ca mine.

wereallhumans

O cercetare recenta facuta de Harvard Business Review spune ca 2 din 5 CEO esueaza in primele 18 luni de la ocuparea pozitiei. Se pare ca motivul real al esecului nu are nicio legatura cu competenta, cunostintele sau experienta si mai degraba cu mandria, ego-ul si stilul de leadership. La fel ca intotdeuna in istoria umanitatii si fara nicio legatura cu vremurile moderne, secolul 21, evolutia cunoasterii si a tehnologiei etc. Mai mult, cercetarile din ultimii ani arata ca in momentul cand cineva isi asuma un rol de leadership nou sau diferit, acel/acea cineva are 40% sansa sa dezamageasca. Mai mult decat atat, 82% din liderii noi numiti esueaza pentru ca nu reusesc sa construiasca relatii de parteneriat cu subordonatii si egalii lor.

Alt studiu, publicat in “Organizational Behavior and Human Decision Processes” concluzioneaza ca o caracteristica a liderilor puternici si de succes este nivelul ridicat al increderii in sine. Aceiasi cercetatori arata ca, din nefericire, cu cat increderea in sine este mai ridicata, cu atat mai putin acesti lideri sunt mai deschisi catre feedback si coaching. Rezulta ca liderii puternici rareori obtin un raspuns util din organizatia din care fac parte. Subordonatii nu vor sa dea vesti proaste sau un feedback critic sau corectiv. Si va pot spune, in propria experienta a mai bine de 15 ani de coaching in Romania, ca multe echipe de bord nu sunt apte sa vada feedback-ul pentru imbunatatirea performantei, a relatiilor in special, la fel de important la alte lucruri, precum rezultatele financiare.

Rezulta ca liderii din ziua de azi se afla sub un stres relational enorm. Acest stres produce anxietate, frica si tulburari psihosomatice, pe care liderii puternici ezita sa le divulge din cauza unor judecati care pot fi facute cu privire la capacitatea sau longevitatea lor.

De ce exista aceasta criza a leadershipului?

Un motiv ar putea fi decalajele dintre cum leaderii se vad pe ei insisi si cum ii vad ceilalti. Spune-i „constienta de sine„. Aceste puncte oarbe – uneori adevarate zone! – pot fi rapid identificate ca sursa de limitari in cariera. Cu cat este mai mare decalajul cu atat este mai mare rezistenta la schimbare. In cazuri de lipsa a „constientei de sine”, devinde in mod evident foarte dificil sa co-creezi o cultura organizationala pozitiva in care deschiderea si onestitatea sunt valori sustinute si comportamente incurajate.

Liderii buni transforma oamenii din jurul lor in oameni de succes. Ei sunt pasionati si dedicati, autentici si curajosi, onesti si de incredere. Dar, in mediul de inalta presiune din zilele noastre, liderii au nevoie de un confident, un mentor sau de cineva in care pot avea incredere sa le spuna adevarul despre obiceiurilor lor. Ei primesc asta foarte rar din partea anagajatilor si mai deloc din partea echipei din care fac parte.

In incheiere, inca un studiu. Robert Lee, exCEO al Centrului pentru Leaderschip Creativ a furnizat Societatatii pentru Psihologie Industriala si Organizationala un studiu cu privire la utilitatea unui Executive Coach intr-o organizatie. El a identificat ariile de focalizare cele mai comune in executive coaching. Fara prea multe comentarii, iata-le:

  • gestionarea paradoxurilor si ambigiutatatii,
  • partajarea puterii,
  • vizibilitate personala vs persoana privata,
  • distanta interpersonala vs apropiere personala,
  • narcisism si mandrie vs umilinta,
  • abordabilitate vs duritate,
  • deschidere emotionala vs ratiune si logica,
  • imputernicire si deschidere vs directivism si forta,
  • extrovert vs introvert,
  • etica si morala vs pragmatiac si scopul scuza mijloacele.

Inchei aici, dorindu-va din suflet sa nu fiti in proportiile primului studiu citat aici. Cel mai simplu, apelati la directiile date de …ultimul!

Succes!