Studiu: Antreprenorii despre antreprenoriat

Daca pe parcursul postarilor trecute, analizam nivelul ierarhic cel mai de sus dintr-o companie, de aceasta data iti spun de un alt studiu recent al celor de la EY Romania ce isi propune sa masoare perceptiile antreprenorilor din Romania in privinta a cinci factori fundamentali pentru dezvoltarea antreprenoriatului:

  • accesul la finantare,
  • reglementarea si impozitare,
  • cultura antreprenoriala,
  • educatia si sprijinul coordonat pentru sustinerea antreprenoriatului.

Studiul reprezinta vocea a 106 antrepenori romani (cu companii in diverse stadii de dezvoltare, de la start-up-uri la companii mature) plus 10 interviuri directe realizate cu oameni de afaceri de succes, desfasurate in perioada 7 noiembrie 2013 – 16 ianuarie 2014.

I. Cultura antreprenoriala, educatia si sprijinul coordonat pentru sustinerea antreprenoriatului

In Romania, antreprenoriatul e un concept tanar:

  • 59% dintre antreprenorii respondenti considera ca mentalitatile si valorile romanesti nu sustin antreprenoriatul,
  • 35% considera ca mentalitatea in privinta antreprenoriatului s-a imbunatatit in ultimul an in Romania, fata de 26% care cred ca aceasta s-a inrautatit.

Insa ceea ce ii sperie cel mai mult pe antreprenori este frica de esec:

  • 14% dintre respondenti cred ca societatea romaneasca tolereaza esecul in afaceri,
  • 81% considera ca acesta va reprezenta o bariera pentru viitoarele proiecte de afaceri.

In aceasta privinta, ecomandarea mea puternica este sa incerci Antreprenor 2.1.

Un alt element relevant al studiului EY il reprezinta faptul ca 58% dintre antreprenori considera ca educatia antreprenoriala s-a imbunatatit in ultimul an. De retinut este ca educatia antreprenoriala este diferita de educatia traditionala prin simplul fapt ca prima sadeste aspiratii si aptitudini unice care nu se pot dezvolta decat prin contactul cu povestile antreprenoriale de succes si cu antreprenorii care au reusit. Asadar, 56% dintre antreprenori considera ca programele specifice de educatie antreprenoriala si scolile de business sunt cele mai importante forme de educatie, iar 18% – promovarea povestilor de succes si a programelor de mentorat. Masura cu cele mai putine raspunsuri tine de eforturile statului pentru educarea antreprenorilor cu doar 8% dintre respondenti. 80% dintre antreprenori intrebati au raspuns ca ofera sfaturi si mentoreaza alti antreprenori, intr-un cadrul formal sau informal, iar 60% dintre antreprenori si-au format abilitatile si competentele in mediul corporativ.

 II. Accesul la finantare, reglementarea si impozitarea

Care este cel mai important obstacol pentru antrepenori in inceperea si dezolvatarea unei afaceri in Romania? Incertitudinea fiscala, nivelul fiscalizarii si birocratia au un punctaj cumulat de 43%. Ce solutii ar vrea antrepenorii pentru aceste lucruri? Simplu, stabilitatea sistemului fiscal si de reglementare (94%) si simplificarea legilor si normelor in domeniu (91%). De asemenea, printre antrepenori este resimitita nevoia de comunicare directa cu statul prin care acestia sa isi exprime problemele si preocuparile, precum si nevoia de a fi consultati atunci cand se emit reglementari cu impact asupra mediul de afaceri.

Antreprenorii respondenti intentioneaza sa foloseasca in urmatorii 3 ani sau au folosit urmatoarele initiative: intalniri si workshop-uri (48%), cluburi ale antrepenorilor si asociatii (45%), programme de training dedicate unor industrii (41%) si programe de mentorat (25%).

Salut cu incredere aceasta orientare generala si revin in invitatia mea sa parcurgi Antreprenor 2.1

88% dintre antreprenori spun ca accesul la finantare este dificil sau foarte dificil. 48% dintre antreprenorii respondenti considera ca accesul la finantare s-a deteriorat in ultimul an in Romania, in ciuda faptului ca finantarea este indicata ca fiind cel mai de impact factor asupra mediului antreprenorial. Cele trei instrumente de finantare care ar ajuta antreprenorii sunt: creditul bancar (20%), investitiile de tip venture capital (10%), business angels si private equity. Un potential ajutor ar putea fi reprezentat si de crowfunding si ajutoare de stat. In ceea ce priveste ariile de actiune ale guvernului, antreprenorii romani considera ca facilitatile fiscale pentru investitiile in companii mici (16%), sistemele de reglementare simplificate si mai eficiente a afacerilor (13%) si garantiile pentru credite (13%) ar avea cel mai mare impact asupra cresterii accesului la finantare.

***

Fie ca iti place sau nu:

  • Femeile au o viziune mai optimista asupra pespectivelor economice decat barbatii si isi platesc creditele cu o mai mare probabilitate decat barbatii, dar totusi acestea devind antreprenori in mai mica masura decat barbatii
  • Masura fiscala care a avut cel mai mare impact pozitiv asupra antreprenorilor romani a fost cota unica de impozitare de 16% introdusa in 2005
  • In Romania, Polonia si Lituania, educatia antreprenoriala este un subiect separat, predat timp de un an scolar, o ora pe saptamana, in clasa a X-a de liceu. In Romania, materia a devenit obligatorie din anul 2010
  • Statisticile arata ca este mult mai probabil ca antreprenorii sa aiba succes la a doua tentativa si nu la prima – de aceea este importanta promovarea punctului de vedere prin care esecul sa fie vazut ca o oportunitate de invatare
  • In Romania, conform OECD, IMM-urile contribuie cu 66% din totalul numarului de angajati din companiile private

Cred ca merita mentionata aici nvestitia de 28 milioane EUR a lui Ion Sturza, fost premier al Moldovei, pentru a ridica un Silicon Valley la Cluj-Npoca.

Inchei aici, dorindu-ti mult succes in 2014. Si …nu uita de Antreprenor 2.1!

SMEs are 99.8% of all EU businesses

we exist!SME, adica „Small & Medium Entreprises”. La noi se numesc IMM-uri (Intreprinderi Mici si Mijlocii). Iar pentru toata aceasta multime de initiative private, Uniunea ar cam trebui sa fie responsabila sa elaboreze un set de proceduri clare si orientate catre evolutie.

Va traduc un exemplu de initiativa adresata direct UE, care initiativa ma incanta in cel mai mare grad:

Cele 8 reguli de aur pentru membrii Parlamentului European.

(E.S.B.A.: http://www.esba-europe.org)

1. Lipsa masurarii impactului legislativ asupra IMM-urilor = absenta legislatiilor noi in UE

Masurarea impactului in business a noilor reglementari UE ar trebui insotita de un „test pe IMM-uri”, pentru ca UE sa se asigure ca nu incarca degeaba IMM-urile cu masuri administrative dificile.

2. IMM-urile sunt ANGAJATORI. Regulile mai simple si mai flexibile asigura job-uri mai multe si mai bune.

2/3 din populatia EUropei lucreaza in IMM-uri. Centrii EU de decizie trebuie sa ia in considerare particularitatile IMM-urilor atunci cand propun o noua lege europeana a angajarii.

3. Ganditi SI MAI MICRO: 91.8% din toate companiile din EU au mai putin de 10 angajati.

Politicile Uniunii Europene trebuie sa recunoasca pe deplin importanta micro-intreprinderilor si a angajatilor in propria afacere ca si sursa majora de locuri de munca si de bogatie.

4. Piata Unica Europeana: nu mai vorbiti despre ea, CONSTRUITI-O!

Definitivarea Pietei Unice Europene este de o importanta cruciala in facilitarea schimburilor transfrontaliere intre IMM-uri. Mai putin de 15% din IMM-urile europene beneficiaza direct de Piata Unica, pentru ca aceasta reglementare nu e suficient de practica.

5. ACUMULAREA de birocratisme inutile incetineste competitivitatea, crearea de noi locuri de munca si potentialul inovativ al IMM-urilor.

Este nevoie ca decidentii Uniunii Europene sa isi multiplice eforturile in a scadea birocratismul. Poverile administrative sunt cel mai mare obstacol al dezvoltarii IMM-urilor.

6. IMM-urile au nevoie de reguli financiare si investitori care sa le sprijine, nu vice-versa.

Uniunea Europeana este de departe zona cea mai puternic orientata catre depozite de economii financiare. Implicit, sectorul financiar ar trebui sa sprijine dezvoltarea antreprenoriatului si a IMM-urilor si sa ghideze inovatiile financiare catre economia reala, in dauna celor speculative.

7. Investind in inovatie, investiti in viitor.

Profitati de enormul potential inovativ al IMM-urilor prin crearea unui sistem eficient al proprietatii intelectuale, atat ca si costuri, cat si ca timp.

8. IMM-urile sunt numite „coloana vertebrala” a economiei; deci aveti grija de coloana vertebrala!

IMM-urile sunt o parte importanta a solutiilor de revenire din criza economica si un aliat puternic in a re-aduce economia Uniunii Europene la normalitate. Parlamentarii europeni ar trebui sa forteze implementarea „Small Business Act” la nivelul intregii Uniuni.

Acum vine si intrebarea mea:

ce credeti despre aceste idei, ne vor ajuta cu ceva pe noi, romanii?

———

Aceste reguli sunt preluate de pe site-ul European Small Business Alliance.

antreprenorul roman

Trebuie sa va marturisesc, din start, ca sunt realmente pasionat de antreprenoriatul romanesc. De ceea ce statul/guvernul numeste prin celebra expresie „IMM-isti”. Sau cum spun americanii, „small to medium business owners”. Cred cu tarie ca ei sunt motorul dezvoltarii Romaniei, atat din punct de vedere al varietatii pietei de business, cat mai ales din punctul de vedere al mentalitatii de business locale.

Majoritatea dintre antreprenorii romani au mai multe business-uri. La prima vedere, acest fenomen poate fi (si este!) interpretat ca lipsa de stabilitate, nevoie de income din mai multe directii. Insa mie mi se pare ca nevoia la care raspunde acest fenomen este proprie antreprenorului balcanic: sa se exprime intr-o diversitate controlata. Intr-un mediu aparent dezordonat, dar plin de oportunitati.

Majoritatea antreprenorilor romani sunt tineri. Tineri si chiar foarte tineri. Chiar daca biologic nu mai sunt la varsta primei tinereti, sunt capabili de lucruri asociate in general cu tineretea: re-orientari drastice, adaptari surprinzatoare, infinite variatii ale nevoii de recunoastere, contact cu „latest IT gadgets”, samd… Nu ma intelegeti gresit, nu va vorbesc despre un grup de oameni care isi pierd vremea rasfoind revistele de business prin cafenele. Sau care abia asteapta sa iasa urmatorul aparat de telefonie mobila de la firma X. Aceste lucruri sunt captabile in registrul imediat, al primei-vederi (vezi nevoia de recunoastere de mai sus! 🙂 ). Dincolo de aceste semne, acesti oameni au ceva in comun: dedicatia pentru afacerile lor.

Pana in momentul prezent, am antrenat zeci de antreprenori. Multi dintre ei isi doreau – si aici citez un prieten – ca afacerea lor sa evolueze „de la o firma foarte mica la o firma mica„. Unii au avut surpriza sa constate ca in 6 luni de antrenament de business au devenit proprietarii/managerii unor firme mai degraba mijlocii, sarind de 1 milion de euro income lunar si/sau de 100 de angajati. In nici un „caz” de client antreprenor nu am intalnit un om limitat in viziune sau incoerent fata de sine. Ingredientele succesului sunt prezente la toti, fara exceptie. Si ei stiu asta. Chiar daca pe moment nu e masurabil, succesul business-ului propriu e de cele mai multe ori undeva in fata lor, eventual umbrit de cate un mic obstacol.

De cele mai multe ori, cand antrenez un antreprenor, am senzatia ca ne putem foarte usor proiecta in America anilor 1900, in spatiul fantasmat de multi ca fiind „the land of possibilities”. Practic, pe acesta baza de credinta aproape absoluta in fortele proprii se poate construi orice. Nu ramane decat de ales si de implementat acele comportamente care sunt la intersectia dintre eficienta in business si eficacitate personala.

[Am uitat sa va impartasesc un lucru fundamental: oamenii astia STIU SA SE BUCURE! Cand ajung la obiectivele pe care si le stabilesc, te coplesesc cu veselia si energia lor.Sau cand gasesc acel „aha!” specific coaching-ului si isi schimba punctele de vedere asupra a ceea ce fac, devin aproape niste copii care au gasit MARELE FRIGIDER PLIN CU INGHETATA. Va doresc sa ajungeti sa vedeti macar un moment din acesta, va veti umple de energie…]

Te salut, antreprenorule!

Fa business, creaza legaturi si comunitati in mediu tau.

Da un sens societatii in care traiesti!

Are nevoie!