Performanța trece prin stomac (P)

Atunci când vorbim despre mediul de business din România nu trebuie să pierdem din vedere combustibilul acestuia, și anume oamenii săi. Fiecare cu titulaturi care mai de care mai lungi și sofisticate, consideră, într-o măsură mai mică sau mai mare că succesul – rareori eșecul le este datorat în mod individual, în totalitate. Din experiența mea de coaching în România am remarcat că aceștia pierd din vedere, în mod voit sau nu, contribuția și efortul colectiv care au condus la rezultatele obținute.

După cum am mai spus, nimeni nu evoluează singur. Nici personal, nici la job. Când ne referim la locul de muncă și la parcursul nostru profesional, cel mai potrivit mediu de dezvoltare este echipa din care faci parte și oamenii cu care interacționezi regulat și care te cunosc. În coaching este foarte importantă gandirea sistemică, care constă în înțelegerea unui sistem prin examinarea legăturilor și interacțiunilor dintre comportamentele care îl alcătuiesc în ansamblu, deci, implicit, dezvoltarea individuală se leagă direct și profund de dezvoltarea întregului mediu de care aparții.

În practica mea de coaching în România am întâlnit mulți manageri care caută soluții complexe pentru creșterea coeziunii de grup și pentru facilitarea echipelor din cadrul organizațiilor în care activează. Nevoia de unitate a echipelor este într-adevăr una reală, dar să începem cu lucrurile mici … precum prâzul.

Motivele pentru care mâncatul pe tastatură are un impact negativ asupra angajaților sunt bine cunoscute. Ce ar fi dacă am privi acest moment al zilei din perspectiva beneficiilor pe care mâncatul prânzului împreună cu colegii le are asupra echipelor?

Să privim simplu: nevoia de hrană este una fundamentală, fără de care nu ne putem desfășura activitățile de zi cu zi, ce să mai vorbim despre sarcini complexe care necesită atenție și organizare. Putem spune astfel că performanța trece prin stomac, în drumul ei de la idee la rezultat.

De asemenea, prânzul cu colegii este un act de legare al relațiilor dintre aceștia, un moment de relaxare si de diminuare a anxietăților cauzate de stresul de la locul de muncă. Nu vei găsi adversitate într-un mediu unde oamenii sunt legați unii de ceilalți prin ceva mai mult decât relații profesionale.

Astfel, ca angajator, poți avea grijă de nevoile angajaților tăi într-un mod eficient, cu beneficii mutuale, prin oferirea de tichete de masă. Această formă de recompensare creează un tip de motivație extrinsecă angajaților și le oferă sentimentul de recunoaștere prin intermediul unei adăugiri la salariu, iar angajatorii beneficiază de diverse scutiri sau reduceri de impozite.

UP România este o companie cu și despre oameni care oferă clienților lor diverse unelte pentru recompensarea și recunoașterea angajaților precum: tichete pe suport de hârtie și carduri de masă Chèque Déjeuner, tichete cadou Cadhoc, vouchere de vacanță Chèque Vacances, tichete sociale Chèque de Services, tichete sociale pentru grădiniță și tichete de creșă Chèque Bébé.

Dacă decizi că acest instrument poate funcționa și în compania ta apelează cu încredere la compania UP România, însă să nu pierzi din vedere și celelalte modalități de a le transmite angajaților tăi apreciere și recunoaștere pentru că aduc un plus de valoare prin munca lor.

Officer Manage / Office Manager

Dacă ai citit corect înseamnă că ai prima caracteristică pe care o caut în viitoarea office manager RoCoach.

Avem nevoie de o persoană care să știe basic accounting, how to manage client relationship and workflow coordination.  Să stăpânească limba engleză la fel de bine ca limba română. Și limba română la un nivel ridicat. Avem nevoie de o persoana prezentabilă, organizată în timp și în spațiu and someone who cand handle a team of intuitives, if not actually be one of us.

3

Și ca să ai o privire de ansamblu asupra așteptărilor noastre, uite care e părerea echipei despre imaginea ideală a viitoarei noastre colege:

„Înainte de toate mă interesează să fie o persoană extrem de bine organizată și orientată către detalii. Sub nici o formă nu pot avea grija că o întâlnire a fost stabilită corect sau dacă o factură a fost sau nu trimisă.”

„Să fie o persoană pe care să știu că mă pot baza, asta mi se pare cel mai important lucru.”

„Trebuie să țină totul în ordine și să fie foarte prezentabilă.”

Și un ultim criteriu eliminatoriu în procesul de selecție: should be a dog person. 🙂

Dacă te-ai regăsit în rândurile de mai sus, scrie-ne pe adresa: [email protected]

Coaching-ul echipei de management

Ce se intampla cu echipele de management?

Echipa de management este, din mai toate punctele de vedere, cel mai important grup din orice organizatie. Ei au cea mai mare putere de a influenta mersul lucrurilor. Deciziile lor au reverberatii nu numai pentru orice alt membru din organizatie, ci si pentru viitorul intregii companii. Foarte multi dintre voi isi doresc cu putere sa ajunga la acest nivel. Multi dintre voi sunt deja acolo si au realizat ca, de cele mai multe ori, echipa de management are prea putine resurse si abilitati pentru a-si atinge obiectivele.

Membrii echipei de conducere sunt alesi, de obicei, din cauza responsabilitatilor lor functionale. In plus, mai exista un criteriu care, indiferent cat de emotional suna, atarna greu in balanta extinderii echipei de management: „pe X nu trebuie sa il lasam pe dinafara, e …important!„. Implicit, majoritatea echipelor nu se simt suficient de sigure cat sa isi asume pana la capat design-ul si viitorul companiei. De cele mai multe ori, echipele de management sunt de fapt grupuri de manageri seniori, fiecare cu responsabilitati departamentale si fara nici o idee de a lucra impreuna, altfel decat in interactiuni si dezbateri individuale.

Poate te voi surprinde cu informatia urmatoare: folosirea echipelor de conducere in varful organizatiilor este un fenomen relativ nou. Modul in care leadership-ul structural si functional este organizat in companii este rezultatul unor modele culturale foarte puternice. Hegemonia modelelor de business din Occident (si din USA) a modelat definitiv aparitia si functionarea echipei de management din varfurile organizatiilor. Insa altceva este foarte important, in acest contezt: in ultimele decade, folosirea echipei de management a devenit din ce in ce mai importanta din cauza cresterii complexitatii si diversitatii problemelor, atat in piata specifica (care a devenit globala!), cat si in interiorul companiei (care a fost nevoita sa se adapteze la modele globale de business!).

Citește mai mult

20 de informatii utile despre coaching

  • Coaching-ul este un domeniu relativ nou. Chiar daca Socrate a pus bazele principiilor coaching-ului acum 2000 de ani, coaching-ul a devenit foarte cunoscut in ultimii 20 de ani.
  • In acesti 20 de ani, coaching-ul a cunoscut o crestere extraordinara. In America exista cea mai mare piata de coaching din lume. In Europa, mai bine de 70% din organizatii sunt implicate intr-o forma sau alta de coaching. La Federatia Internationala de Coaching adera in fiecare luna cateva sute de membri, de mai bine de 5 ani.
  • Dincolo de a fi doar un domeniu de activitate, coaching-ul este o profesie. Daca cineva isi castiga macar 50% din veniturile lunare sau anuale din practicarea profesionista a coaching-ului, atunci acel cineva este indreptatit sa faca parte dintr-un corp profesional.
  • Pana acum, nu exista o singura definitie agreata de toata lumea a coaching-ului. Multe dintre definitii sunt mai elaborate decat e nevoie, unele – mai putine – sunt directe si cuprinzatoare.

  • Definitia mea favorita a coaching-ului ii apartine lui Tim Gallwey, unul dintre primii coach-i moderni. Iat-o: “Coaching is unlocking a person’s potential to maximise their own performance. It’s helping them to learn rather than teaching them”.
  • Coaching-ul de performanta este diferit de psihoterapie si consiliere. Coaching-ul este proactiv si concentrat pe constiinta si pe lucrurile care apar la suprafata ei. Psihologia practica este o abordare mai degraba concentrata pe subconstient, este analitica si pasiva. Multi „coach”-i veniti din cabinete de psihologie fac mai mult rau decat bine amestecandu-le.
  • 90% din coaching-ul practicat la ora actuala in lume este facut prin telefon sau prin mijloace on-line. Coaching-ul nu are nevoie de pregatiri speciale, de contracte stufoase, de rezervari la hoteluri si de sali de conferinte dichisite. El se intampla imediat si natural, la cererea clientului.
  • In articolul The Very Real Dangers of Executive Coaching (Harvard Business Review), Steve Berglas surprinde riscurile si – din pacate – practicile existente ale asa-zisilor coach-i care nu au trecut printr-un proces de formare in domeniu si care intra in probleme mai degraba calificabile pentru psihoterapie cu clientii lor, fara a le putea gestiona profesionist.
  • Adevaratul subiect al coaching-ului este cresterea performantei si rezultatelor, intr-o maniera non-directiva si complet adaptata nevoilor clientului. Daca simti  – ca si coach – ca o problema profesionala sau de performanta personala are radacini mai adanci, invita un profesionist care are abilitati in aceasta directie.
  • Coaching-ul este despre deblocarea potentialului de performanta si punerea lui in miscare in viitorul apropiat. Nu este despre evaluarea si analiza performantei curente. Coaching-ul are la baza convingerea ca oamenii vor si pot sa faca lucruri din ce in ce mai bune. Daca nu crezi acest lucru in profunzime, coaching-ul nu este pentru tine.
  • Marea majoritate a clientilor si coach-ilor din lume percep coaching-ul ca pe o relatie individuala, 1 la 1. Totusi, coaching-ul are un profund impact in companii atunci cand este facut in grup si in echipe.
  • Coaching-ul de performanta nu are legatura cu efortul managerilor de a-si impinge colegii si subordonatii catre rezultate mai bune. Coaching-ul este o metoda de a da la o parte barierele care ii impiedica pe indivizi sa isi realizeze propriul potential.
  • Coaching-ul este un mod de a gestiona oamenii si resursele, nu un instrument sau un set de tehnici folosibile in planificare, delegare sau rezolvarea unor probleme.  Coaching-ul reflecta un mod diferit de a privi oamenii – mult, mult mai optimist decat majoritatea dintre noi sunt obisnuiti sa o faca – si de a ne raporta la rezultatele lor.
  • Coaching-ul este non-directiv. Oricine vine cu metode stricte, pasi de urmat si modele sofisticate de aplicat, chiar daca se auto-numeste coach, nu face coaching.
  • Sunt multe metode si scoli de coaching in lume. Cele mai bune te ajuta – ca si coach – sa facilitezi invatarea si transformarea, in loc sa o conduci sau sa o directionezi. Tehnicile de intrebari si ascultarea activa in prezent sunt principalele mijloace de a face asta.
  • Oricine poate deveni coach. Ansamblul de calitati si abilitati necesare se pot dezvolta in timp si cu un efort sustinut. E mult mai greu sa renunti la a da ordine si instructiuni decat sa inveti sa faci coaching.
  • Coaching-ul de echipa are rezultate mult mai bune in companii, deoarece angajeaza inteligenta colectiva a grupurilor si „foamea” lor naturala de rezultate.
  • In prezent, cele mai multe companii investesc in coaching pentru a imbunatati performanta individuala. Insa din ce in ce mai multe incep sa inteleaga ca o abordare mai deschisa, mai sistemica poate „culege” talentele si punctele tari ale indivizilor pentru a imbunatati performanta intregii organizatii.
  • Nu exista limite de varsta pentru clientii de coaching. Exista limitele legale de acceptare a responsabilitatii unui contract, insa acestea sunt mai degraba orientative. Coaching-ul cu copiii ii implica natural pe parinti. Coacing-ul cu persoane inaintate in varsta implica de cele mai multe ori pe multi altii.
  • Coaching-ul poate avea rezultate cu totul iesite din comun, cu oameni sau organizatii care isi dedica energia pentru a obtine astfel de rezultate. Coaching-ul de performanta poate transforma complet modul in care functioneaza un om sau o intreaga organizatie.