Etichetă: ce este coachingul

Coaching-ul echipei de management

Mihai Stănescu 1 Comentariu

Ce se intampla cu echipele de management?

Echipa de management este, din mai toate punctele de vedere, cel mai important grup din orice organizatie. Ei au cea mai mare putere de a influenta mersul lucrurilor. Deciziile lor au reverberatii nu numai pentru orice alt membru din organizatie, ci si pentru viitorul intregii companii. Foarte multi dintre voi isi doresc cu putere sa ajunga la acest nivel. Multi dintre voi sunt deja acolo si au realizat ca, de cele mai multe ori, echipa de management are prea putine resurse si abilitati pentru a-si atinge obiectivele.

Membrii echipei de conducere sunt alesi, de obicei, din cauza responsabilitatilor lor functionale. In plus, mai exista un criteriu care, indiferent cat de emotional suna, atarna greu in balanta extinderii echipei de management: „pe X nu trebuie sa il lasam pe dinafara, e …important!„. Implicit, majoritatea echipelor nu se simt suficient de sigure cat sa isi asume pana la capat design-ul si viitorul companiei. De cele mai multe ori, echipele de management sunt de fapt grupuri de manageri seniori, fiecare cu responsabilitati departamentale si fara nici o idee de a lucra impreuna, altfel decat in interactiuni si dezbateri individuale.

Poate te voi surprinde cu informatia urmatoare: folosirea echipelor de conducere in varful organizatiilor este un fenomen relativ nou. Modul in care leadership-ul structural si functional este organizat in companii este rezultatul unor modele culturale foarte puternice. Hegemonia modelelor de business din Occident (si din USA) a modelat definitiv aparitia si functionarea echipei de management din varfurile organizatiilor. Insa altceva este foarte important, in acest contezt: in ultimele decade, folosirea echipei de management a devenit din ce in ce mai importanta din cauza cresterii complexitatii si diversitatii problemelor, atat in piata specifica (care a devenit globala!), cat si in interiorul companiei (care a fost nevoita sa se adapteze la modele globale de business!).

Citește mai mult

Cu ce te ajuta un coach?

Mihai Stănescu Lasă un comentariu

Inca de la inceput este nevoie sa iti marturisesc ca s-au scris o multime de texte, articole si carti pe tema aceasta. Coachingul in Romania a luat un avant semnificativ in ultimii ani si a devenit cunoscut ca un proces, un drum pe care intra cei care vor sa isi ridice nivelul personal si profesional de viata, sa isi implineasca aspiratiile si sa isi atinga obiectivele usor, rapid si fara ocolisuri.

Desi este un fenomen „la moda”, desi exista deja asociatii profesionale de coaching si in Romania, desi sunt scoli si programe de top pentru invatarea de abilitati de coaching, desi informatia a devenit usor disponibila si in acest domeniu, totusi persista o neintelegere majora cu privire la ceea ce face un coach: marea majoritate a oamenilor care pot beneficia de coaching – personal, profesional, de business sau cariera – inteleg ca intalnirile cu un coach sunt echivalentul unui tratament psihologic. Sau a unei „magii”, in care coach-ul face ceva cu tine si devii ultraperformant. Sau ca un coach poseda niste secrete despre dezvoltarea si evolutia untra-rapida a oamenilor, pe care le va impartasi cu tine pe un pret destul de piperat.

Nimic mai fals. Un coach nu are nici un fel de secret, de potiune magica sau de piatra filosofala. Mai mult decat atat, daca nu accepti ca problemele cu care te confrunti pe drumul catre visul tau sunt, de fapt, semne clare asupra a ceea ce ai de imbunatatit la tine ca sa reusesti, pur si simplu nu ai nevoie de un coach.

Coachingul are o definitie foarte frumoasa, simpla si clara:

„Coaching is unlocking a person’s potential to maximise their own performance. It is helping them learn rather than teaching them.” (Whitmore, 2004)

 

Adica nu te invata nici o solutie magica, nu iti aduce nici o informatie noua, extraordinara si care te face sa te transformi precum broscoiul la pupat. Si nici nu te cara in spate, rezolvandu-ti problemele si creand, automat, dependenta. Daca ar fi sa aleg 3 moduri prin care te poate ajuta un coach, acestea ar fi:

  • Te ajuta sa iti dezvolti competentele (comportamente, atitudini, idei, motivatii) de care ai nevoie ca sa iti atingi scopurile.
  • Te provoaca, te tine in priza, te antreneaza sa alegi cele mai bune actiuni pe care le poti performa.
  • Te sprijina, te acompaniaza in toate momentele deciziilor sau alegerilor decisive prin care treci.

    • Adica te antreneaza pentru a deveni Campionul de Maine!

    Esti pregatit pentru asta?

    Eveniment: Dimineata despre fac ce fac …. si tot nu iese!

    Mihai Stănescu Lasă un comentariu

    Ultima editie a acestui sezon al Diminetilor de Coaching a avut ca subiect de coaching situatiile in care ‘’fac ce fac si tot nu imi iese’’.

    Dimineata a debutat la un nivel de discutie extrem de angajant, cu o intrebare pertinenta: de ce Coaching-ului nu ii gasim un termen in limba romana? Raspunsurile care au iesit la iveala au fost doua la numar:

    1. Coachingul defineste o profesie trans-nationala si trans-culturala, caracterizata de anumite standarde, avand un cod etic, iar in limba romana nu s-a gasit inca un corespondent cu care sa se identifice complet. Coachingul in Romania este, ca peste tot,  un tip de antrenament ce consta intr-o explorare, definire si indepartare a unor convingeri limitative, precum si un proces de autodepasire.

    2. Fiecare dintre noi reactioneaza extrem de bine la calitate. Pentru ca acest lucru sa devina viabil, avem nevoie de rezultate masurabile. Un Coach poate fi oricare dintre noi, insa ca sa o poti numi profesie, trebuie sa iti castigi macar jumatate din venit facand acest lucru. Acest lucru este valabil pentru coachingul in Romania, in Europa, Americi etc.

    Am incercat apoi, impreuna, sa deslusim tainele situatiilor in care ceea ce facem nu e suficient pentru a reusi. Exemple de astfel de situatii au fost dintre cele mai diverse: Cum obtin si pastrez rezultatul dorit? Cum sa reusesc sa fac ordine intr-un colt din dulap, in conditiile in care toata casa este intr-o ordine excelenta? Cum fac prajituri mai bune decat ale mamei? Cum pot munci mai putin timp pentru mai multi bani? Am povestit despre 3 zone prin care fiecare dintre noi trecem la un anumit moment in viata:  zona da confort (fiind aici, foarte rar vom intreprinde sau trai experiente noi -verbul caracteristic: IESI), zona de dezvoltare (acumulam cunostinte si invatam – verbul caracteristic: AJUNGI) si zona de panica (avand prea putine resurse pentru situatia in care ne aflam, ne panicam – verbul  caracteristic: EVITA).

    Cum elimini situatia de panica? Treci direct in zona de confort!

    Cum faci asta? Fugi sau lupti (reactia de tip ‘’fight or flight’’).

    Care este cea mai recomandata zona, din perspectiva Coaching-ului? Stai mereu in zona de dezvoltare!

    Coaching-ul, folosindu-se de tehnici interogative (adresarea celei mai potrivite intrebari – cunoscuta sub denumirea de ‘’intrebare puternica’’), reuseste sa iti extinda viziunea (adversarul interior ‘’pierde meciul’’ datorita extinderii viziunii constiente) pentru a intelege problema cu care te confrunti. Tine minte: de fiecare data, definitia problemei este de fapt problema in sine! De obicei, procesul de definire al problemei iti ia 90% din timp, pe cand rezolvarea (actiunea de a o rezolva) doar 10%!

    Ce am invatat:

    –        Esti  prea bun pentru ceea ce iti propui. (si nu ‘’decat’’ iti propui)

    –        Daca nu iti iese ceva repetitiv, schimba radical tot ceea ai facut pana atunci.

    –        Ritmul e mai important decat orice.

    –        Daca vrei sa ascunzi ceva complet, il pui la vedere. (principiul  Agatha Christie)

    –        Orice situatie/lucru contine indicii despre ceea ce merge bine/prost.

    –        Modul in care iti pui problema e, de fapt, problema in sine.

    –        Ceea ce nu controlezi, te controleaza.

    –        Avem cunostinte mult mai multe despre interiorul fiziologic decat despre cel psihologic.

    Ce ne-au invatat/transmis participantii:

    “Sper ca am gasit rezolvarea unor probleme in ceea ce priveste interactiunea intre mine si oamenii cu care lucrez zilnic. Multumesc. ”

    “Dimineata de stretching mental!”

    “Astept urmatoarea Dimineata de Coaching!”

    “Instrument foarte util pentru dezvoltarea personala si personala, mai ales la oamenii intr-adevar adulti!”

    “Am invatat si mi s-a confirmat –  Coaching-ul nu este directiv.”

    ‘’Evenimentul s-a terminat prea repede...’’

    ‘’Am atins obiectivul stabilit pentru aceasta intalnire si am decis ca vreau Coaching si ca e potrivit pentru mine.’’

    “Solicitant si relaxant in acelasi timp.”

    ***

    Prin aceste intalniri, ne dorim sa cream o comunitate de oameni care invata sa gandeasca deschis si aplicat, gestionandu-si cat mai corect si concret atat viata personala cat si pe cea profesionala. Fiindca impreuna lucrurile devin mai simple.

    Ne vedem la urmatoarea editie a Diminetilor de Coaching programata pe 15 septembrie 2012 (Cluj Napoca) si 22 septembrie 2012 (Bucuresti) avand ca subiect de discutie „la ce renuntam ca sa avem succes pe termen lung„.

    Inscrieri si detalii mai multe la [email protected]

     

    Coaching la pliculet (10)

    Mihai Stănescu 12 Comentarii

    Prin seria „coaching la pliculet” a incercat sa formulez cele mai puternice intrebari din coaching, intrebari care impacteaza orice om – indiefrent de varsta, sex, convingeri religioase si politice – in drumul lui/ei catre mai bine. Si cred ca am reusit: multi oameni imi spun ca asteapta cu nerabdare o noua intrebare, altii si le-au scris si le poarta cu ei, cativa chiar au „importat” conceptul in blogurile si site-urile lor.

    E timpul sa merg mai departe. Asa ca va anunt ca acest mic proiect va deveni un pic mai matur: voi face in continuare pliculete aici, dar cu trimiteri clare si specifice (ex: pliculet pentru antreprenorul care are 2 ani de afaceri). In plus, va pregatesc o mica surpriza de tip social media, bazata tot pe seria aceasta. Detalii in 2-3 zile!

    Acestea fiind spuse va invit la inca un pliculet:

    Ce-ti lipseste acum, ceva care ar face imediat o mare diferenta in bine?

    Ca de obicei, astept raspunsurile voastre.

    Eveniment: Opportunities of Coaching

    Mihai Stănescu 4 Comentarii

    Pe 26.03.2010, la hotel IBIS Nord, va invit la un nou eveniment dedicat comunitatii de coaching din Romania. La acest eveniment voi sustine o prezentare despre cum se returneaza investitia in coaching-ul de afaceri (si cum se calculeaza aceasta returnare a investitiei).

    Publicul tinta al acestui eveniment sunt: coach-i independenti, coach-i in formare, coach-i interni, persoane din organizatii interesate de coaching sau care aplica sistem de coaching organizational.

    Mai jos aveti prezentarea evenimentului, cu temele de discutie aferente.

    .


    .

    Asociatia Romana de Coaching are onoarea de a va invita la evenimentul

    „Opportunities of Coaching„

    avand ca „guest star” pe Julie Hay si ca speaker-i pe:

  • Mihai Popa-Radu – cu tema „Contractarea in Coaching”
  • Horea Murgu – cu tema „Tangibil si Intangibil in Coaching”
  • Serban Chinole – cu tema „Oportunitati in Procesul de Coaching”
  • Mihai Stanescu – cu tema „R.O.I in Coaching-ul de Business”

    • Va multumin si asteptam inscrierile voastre in vederea participarii la eveniment pana pe 22.03.2010.

    Pentru inscrieri, va rog sa imi trimiteti un mail pe adresa [email protected] . Va voi trimite formularul de participare la eveniment, cu toate datele necesare inscrierii.

    Ne vedem acolo!

    5 diferențe: Coaching vs. Training

    Mihai Stănescu 7 Comentarii

    Reiau tema celor 5 diferențe (după primul articol, în care am explicat diferențele dintre coaching și consultanță), de data aceasta delimitând coaching-ul de un domeniu cu care este foarte des confundat: training-ul.

    Constatarea mea este că majoritatea persoanelor care ar putea beneficia de coaching ca instrument de dezvoltare a abilitaților personale și profesionale, îl echivalează cu o relație de învățare de tipul celor care se întâmplă într-o sală de curs. Locul de “amestecare” a celor două servicii este prevalent în business, pe partea personală amestecarea producându-se mai degraba între coaching și consiliere/terapie psihologică.

    În mediul de business cauza cea mai comună a acestei ambiguități este pasivitatea clientului: e mult mai confortabil să stai într-o sală de curs și să primești informații decât să îți pui la lucru mintea, voința și întreg bagajul de informații și experiențe acumulate în ani de muncă. Implicit, coaching-ul va fi tot un fel de training, ceva mai “customizat”, dar tot ne vor durea urechile la sfârșitul zilei.

    © zazzle.com

    Ca să eliminați de la început ambiguitatea, vă pun la dispoziție 5 puncte de diferențiere, urmate de un citat care conclude inspirat diferențele:

    1. Training-ul este un transfer de informație de la trainer la client. Coaching-ul este un transfer de responsabilitate din relația de coaching către client.

    La training mergi să afli lucruri pe care eventual le pui și în practică, după ce procesul de învățare se încheie. Cele mai bune training-uri la care am participat au avut incluse o parte de dezvoltare a abilităților de care ai nevoie ca să pui în practică noile informații.

    Coaching-ul începe de unde se termină achiziționarea de informații. Ca și coach, sunt în poziția de a presupune că clientul are toate resursele la dispozitie și are nevoie de o ghidare legată exclusiv de practică. Dacă nu le are, se poate duce la un training. Transferul este de responsabilitate, dar nu de la coach, ci din setarea relației de coaching. Cel mai simplu exemplu: dacă întârzii la coaching, acest lucru se va discuta în ședința de coaching deschis și fără emoții negative. Pentru că obiceiul de a întârzia nu e nou și nici productiv pentru client. Implicit, întârzierea are valoarea unei cereri implicite din partea clientului să lucreze la acuratețea lui temporala, la prioritizare și la alcătuirea agendei.

    2. Training-ul are ca target direct individul și nu relațiile lui. Coaching-ul are ca scop performanța din punctul de vedere al relațiilor clientului sau echipei cu mediul, cifrele, abilitățile, modul de lucru, procedurile etc.

    În orice training la care am participat, concentrarea era predominantă pe individ și pe ce poate el învăța sau aplica din programul de curs. În coaching – indiferent dacă este individual sau de echipă – sistemele de relații și interacțiuni ale clientului sunt “puse sub lupă” și transformate în vederea accederii la un nivel superior de eficiență. În acest sens, sintagma “coaching individual” are sens doar ca și caracterizare a mediului direct de lucru, 1 la 1. Restul e complex și vizează mediul, relațiile cu ceilalți, strategiile de atingere a obiectivelor cu ajutorul echipei, partenerilor, impactului asupra pieței etc.

    Chiar și în faimoasele “teambuilding-uri”, concentrarea relațională este extrem de scăzută: de obicei participanții sunt scoși din mediul în care activează în mod obișnuit și sunt puși într-un cadru metaforic, care încearcă să mimeze realitatea. Am văzut un CFO care era expert în alpinism care i-a învățat pe colegi de teambuilding câteva strategii excelente de alpinism, in 10 minute, pentru ca toată ziua să îi ajute să devină alpiniști adevărați. Înapoi la birou, a redevenit individul care îi pedepsea practice pe toți subalternii care nu performau așa cum își dorea. Culmea, nu sesiza nici un fel de diferență între cele două abordări, explicația lui fiind simplă: “Acolo, pe munte, suntem liberi să facem ce vrem. Aici însă suntem sub contract și e nevoie să performăm în fiecare zi.”

    3. Training-ul se face în alt context decât cel de business. Coaching-ul se face în interiorul business-ului, pe lucrurile care contează într-adevăr.

    După cum spuneam și mai sus, training-ul apelează în majoritatea cazurilor la exerciții și puneri în rol pentru a solidifica partea teoretică predată. Adică îl scoate pe client din contextul în care activează. Coaching-ul, în schimb, intervine în situațiile practice de business, având avantajul de a se mula complet pe obiectivele clientului sau echipei.

    Pentru coaching, nu e nevoie de schimbarea de context. Vom lucra întotdeauna direct pe obiective și pe rezultate, fără să mai facem ocoluri teoretico-deductive prin literatura de business, prin modele de afaceri și de leadership etc. Ceea ce contează este prezentul și viitorul apropiat, de aici poate începe implementarea schimbării către mai bine.

    4. Training-ul se folosește de poziția inegală dintre trainer și participant. Coaching-ul, de calitatea ridicată a relației cu clientul.

    În training înveți de la cineva, de la trainer. Cu cât mai experimentat trainer-ul, cu atât mai multe informații relevante vei primi. Am asistat la multe cazuri în care trainer-ul nu avea nici un pic de experiență în folosirea practică a informațiilor și abilităților pe care le preda. Dar asta este alta poveste…

    Coaching-ul nu are nevoie de diferența superior-inferior. Suntem egali, fiecare cu experiențele și expertiza proprie și căutăm împreună cele mai bune soluții la cele mai dificile probleme. Unele curente din coaching chiar formează coach-I care se pozitionează mai jos decât clientul, pentru a nu obtura în nici un fel creșterea sau dezvoltarea acestuia.

    În plus, se spune că dacă coach-ul are soluția, nu mai e coaching.

    5. Training-ul are un R.O.I. apreciat la 25-30%. Coaching-ul se situează la minim 300% returnare a investiției inițiale.

    Da, training-ul este mult mai scump. Studii făcute atât pe continentul american (U.S. și Canada), cât și în Europa în ultima decadă a lumii de afaceri constată această diferență. Diferență explicabilă de fenomenul “lunii de miere”: oricât de bun a fost training-ul și oricât de ridicată calitatea prestației trainer-ului, în maxim 3 luni de la data training-ului informațiile utilizate de clienți nu vor depăși niciodată 30% din totalul informațiilor conținute in training.

    În coaching, lucrăm cu informațiile relevante pentru client. Acestea nu se pot uita. Mai mult decât atât, impactul coaching-ului este masurabil în rezultate pe cifrele de business. Iar aceste rezultate nu pot dispărea, pentru simplul motiv că sunt consecințele schimbărilor practice apărute în comportamentul clienților și echipelor antrenate.

    În încheiere vă promisesem un citat. Iată-l:

    “People mix up coaching, mentoring and consulting… The differences?… A mentor has the same business experience as the client. A consultant tells clients how to be more effective. And a coach works with the client to reveal and build on his or her strengths, improve performance and enhance quality of life… Coaches look at the business side and, at the same time, look to see whether [clients] are working too many hours, examine their time-management effectiveness, their fitness and their life relationships.”
- CIO Magazine

    Eveniment: voi vorbi la Empower Live! sâmbătă, la British Council

    Mihai Stănescu 2 Comentarii

    Aveți anunțul mai jos, l-am preluat de pe empower.ro:

    Sambata veti beneficia de experienta unui om care a lucrat cu multi antreprenori si manageri romani (si nu numai). Veti experimenta impreuna cu Mihai idei si principii despre:

    • ce este, de fapt, un life coach;
    • diferenta dintre “a avea succes” si “a avea impliniri”;
    • ce inseamna “vreau sa fiu manager de la primul job”;
    • drumul catre mai bine: capitolele si tranzitiile vietii;
    • trepte mici catre tinte mari: secretul rutinei de zi cu zi;
    • exemple practice: o zi din viata unui om de mare succes.

    Ca de obicei, veniti cu intrebarile “de acasa”. :)

    Ne vedem sambata, 13 februarie, @British (biblioteca din sediul British Council Romania) – Calea Dorobantilor nr. 14, vizavi de ASE-Cibernetica. Vom incepe la ora 14:00 fix, asa ca va rugam sa veniti din timp (15 minute inainte). Intalnirea dureaza aproximativ o ora si 30 de minute. Asa cum stiti locurile sunt limitate la 20 de participanti.

    Transfer, descoperire si facilitare

    Mihai Stănescu Lasă un comentariu

    Conceptul „coach” creeaza confuzii…

    Cuvantul „coach” include mai multe roluri si pozitii, unele dintre ele mai directive prin natura lor, altele mai empatice si suportive ca stil.

    Am ales ca tema a articolului polisemantismul cuvantului „coach” pentru ca nu demult am avut ocazia sustinerii unui workshop de coaching pentru membrii unei organizatii studentesti internationale. Majoritatea participantilor erau coach-i si manageri in cadrul acestei organizatii.

    Am constatat pe parcursul discutiilor ca metoda, obiectivele si stilul de lucru nu corespundeau. Spre exemplu, participantii au fost surprinsi de maniera desfasurarii intalnirii. Se asteptau ca eu sa le prezint notiuni de coaching iar ei sa ma asculte. In schimb eu am inceput sa le pun intrebari referitoare la nevoile lor.

    In momentul in care am realizat ca vorbim de abordari diferite ale coaching-ului daca as fi riscat sa deschid o dezbatere puteam sa nu mai terminam niciodata datorita experientei contextuale a fiecaruia. Astfel ca dupa ce i-am ascultat pe participanti expunand modul lor de lucru le-am expus si eu modul meu de lucru si le-am propus apoi sa-mi spuna care sunt lucrurile cu care as putea sa-i ajut in activitatea lor.

    ©steinbrecher.com

    Cele doua polaritati in descriere coaching-ului

    In ultima parte a intalnirii, pentru ca am surprins cateva reactii de genul „coaching este mai mult ce faci tu, nu noi„, am ales sa stabilesc impreuna cu cei din sala cele doua polaritati in descrierea coaching-ului, bazandu-ma si pe studii de caz:

    a) Coaching-ul ca proces de transfer – in cadrul caruia accentul este pus pe performanta (participantii la workshop foloseau aceasta abordare a coaching-ului). O persoana cu un nivel inalt al cunostintelor si/sau abilitatilor are rolul de coach pentru ceilalti, adica le impartaseste din experienta si cunostintele sale cu scopul optimizarii performantei.

    Case study 1: Rolul de transfer al coaching-ului l-am intalnit in cadrul unui lant de magazine (retail produse cosmetice) unde supervisor-ul de zona avea si responsabilitatea de coach. Obiectivul activitatii sale era acela de a-i forma pe noii angajati ca reprezentati vanzari eficienti. Metoda de lucru era transmiterea regulilor de customer service ce functionau in cadrul companiei si verificarea permanenta a respectarii acestora.

    Case study 2: CD-urile, DVD-urile, audiobook-urile de coaching care prezinta modele de comportament pentru diverse situatii din cadrul organizational au la baza acelasi rol de transfer.

    b) Coaching-ul ca proces de descoperire – in cadrul caruia acccentul este pus pe eliberarea potentialuluiRolul coach-ului este acela de a-i ajuta pe ceilalti sa-si deblocheze capacitatile neutilizate. In acest caz coach-ul nu mai ofera solutii sau modele ci il ajuta pe client sa identifice propria sa abordare.

    Case study: In cadrul companiei de retail din case study-ul de mai sus am facut coaching cu Marketing Manager-ul pe urmatorul obiectiv: gasirea de noi idei de promotii pentru magazine. Managerul avea o vechime de 3 ani in firma iar noua politica a companiei prevedea schimbarea la maxim doua luni a promotiilor din magazine. Se afla intr-o faza de blocaj in gasirea de idei pe care sa nu le fi aplicat in cei 3 ani de experienta.

    Intre cele doua polaritati se regaseste coaching-ul ca proces de facilitare – cu ajutorul caruia unui continut nou i se ofera contextul necesar integrarii in continuturile vechi.

    Diferite, dar complementare!

    Companiile adopta variatiuni ale acestor forme in functie de nevoile momentului, de aceea cred ca polaritatile coaching-ului isi au rolul bine definit si nu se exclud reciproc. Din punctul meu de vedere nu are sens sa discutam in termeni de „eficient” sau „mai putin eficient”. Fiecare acopera cate o zona de dezvoltare.

    Mi se pare necesar insa ca fiecare coach sa fie foarte clar cu privire la metoda sa de lucru si la rezultatele pe care le vizeaza impreuna cu clientul sau pentru a nu crea confuzii de partea acestuia.

    by Monique

    [publicat si in business edu]

    Dialog și Coaching

    Mihai Stănescu Lasă un comentariu

    Atunci când este ascultat şi acompaniat de către un coach, dialogul clientului devine o formă de meditaţie personală, structurată de actul vorbirii – purtător, la rândul lui, de noi sensuri şi de noi percepţii asupra realităţii. Exprimându-se verbal în legătură cu preocupările sale personale sau profesionale, clientul capătă, puţin câte puţin, conştiinţa complexităţii sale profesionale, a calităţii sale umane, a adevăratelor sale motivaţii. El ajunge astfel să dea propriului său cadru de referinţă o nouă formă, o nouă coerenţă. Ulterior, această nouă paradigmă, sau această nouă viziune asupra lumii îi va permite clientului să-şi pună sub semnul întrebării poziţionarea şi faptele din cadrul activităţii sale de zi cu zi.

    În felul acesta, căutând să exprime fondul motivaţiilor sale, clientul acompaniat prin coaching îşi dezvoltă treptat propria conştiinţă şi îşi nuanţează sensurile. Îşi descoperă aspiraţii şi motivaţii diferite, şi mult mai puternice. Când îşi desfăşoară propriul dialog „acompaniat”, el îşi dezvoltă un discernământ superior şi o mai bună intuiţie. Puţin câte puţin, va dobândi o mai corectă, mai rapidă, mai spontană capacitate de a-i asculta şi de a-i înţelege pe ceilalţi, o mai mare aptitudine de a transmite, o dorinţă mai puternică de a acţiona sau de a întreprinde, o viziune mai largă şi mai cuprinzătoare asupra propriului său potenţial. Pe scurt, prin intermediul propriului său dialogacompaniat, clientul îşi operează propria transformare, propria deschidere.

    Este deci limpede că, prin metoda lui, care se bazează în principal pe „dialogul acompaniat”, demersul de coaching apare ca o tehnică originală şi performantă de dezvoltare şi de punere în practică a potenţialului individual, sau a potenţialului unor echipe sau colective mult mai complexe.

    Constatăm de asemenea că, în coaching, conţinutul preocupărilor clientului poate fi relativ secundar. Tipul de coaching (profesional, personal) pe care-l urmează clientul sau genul lui de preocupări (de ordin familial, profesional, sportiv, economic, de sănătate etc.) au o foarte mică importanţă. Oricare ar fi centrul, relativ trecător, al preocupărilor sale, principalul este traseul pe care-l parcurge el prin „dialogul acompaniat” şi care-i va permite treptat să capete putere, anvergură, şi să se transforme. Această transformare va avea în mod aproape natural efecte în toate aspectele vieţii lui personale şi profesionale.

    Această constatare vine în sprijinul afirmaţiei potrivit căreia în coaching nu există domenii de expertiză diferite. Singurul adevărat domeniu de expertiză al coach-ului este îndrumarea dezvoltării anvergurii generale a clientului său individual sau colectiv, prin acompanierea profesionistă a propriului dialog al acestuia.

    [extras din articolul „Spiritul coaching-ului” de Alain Cardon]