Recenzie: Jocul interior si Munca

După ce a prezentat lumii abordarea sa extraordinară a performanței în sport, prin cărțile sale „The Inner Game of Tennis” și „The Inner Game of Golf”, Timothy Gallwey a început să folosească teoria jocului interior pentru a consilia companii precum AT&T, Coca-Cola, Apple și IBM, schimbând radical percepția asupra procesului învățării, a muncii și a bucuriei asociate cu acestea.

business-edu.ro

Ideea centrală a acestei cărți este descoperirea și conștientizarea a două instanțe interne care ne guvernează învățarea și dezvoltarea: Eul 1 și a Eul 2. Eul 1 este acea voce interioară care critică, care este guvernată de frică și îndoială, care spune mereu „Nu voi reuși, e prea greu”, care se pune mereu în calea celuilalt eu, Eul 2, care este exact esența ființei umane, care reprezintă tot potențialul cu care ne-am născut, abilitățile originare de învățare, care spune mereu „Pot sa fac asta, voi reuși”. Totuși, Gallwey spune că este imposibil să scăpăm total de Eul 1, însă putem să îl reducem la un nivel cât mai scăzut de interferență, să îi ignorăm judecata critică.

Autorul insistă asupra redefinirii muncii, implicând neapărat în noua definiție termenii de învățare și bucurie, fără de care munca nu ar trebui să mai fie percepută. În munca pe care o depui, e nevoie să fii conștient de procesul de învățare, iar datorită acestei învățări apare bucuria de a dobândi aceste noi învățăminte. Astfel, dacă îți propui și obiective de învățare și dacă pornești de la ideea că ești un elev ce are de învățat mereu, din orice parte, din orice activitate, bucuria nu va întârzia să apară, din orice nou lucru învățat. Așa dispar plictiseala, oboseala, letargia și ineficiența asociate muncii și începi să muncești pentru tine, înveți lucruri noi, atragi bucuria… și vei observa ca nu ești plătit doar de angajator, ci și de Eul 2 prin bucuria generată de acesta. Odată conștientizate și acestea, vei descoperi că lumea în care te învârți este mult mai mare decât credeai și că deții o mobilitate de care nici nu știai. Vei descoperi că știi mult mai multe, vei observa schimbările din tine și din jurul tău și vei putea evolua odată cu ele. Vei știi unde ești, încotro te îndrepți și de ce mergi acolo.

În final, Gallwey prezintă un exercițiu pe care îl recomandă de fiecare dată când te simți copleșit, de fiecare dată când începi un proiect, ești în cursul sau la finalul lui. Este vorba de metoda STOP, care spune să stai deoparte și să privești punctul în care te afli, să tragi învățăminte, să te gândești, să îți organizezi gândurile iar apoi să pornești la drum. În plus, Gallwey mai spune să gândești ca un director general, să te pui în situația în care ești directorul propriei persoane și să observi cine te conduce, câte acțiuni mai deții la propria companie și cum poți să recuperezi ceea ce este al tău de drept.

…să ajungi la muncă cu zâmbetul pe buze, să faci ceea ce consideri că trebuie făcut din pura plăcere de a învăța, să acționezi fără a ți se spune, să găsești noi modalități de a atinge succesul, să faci performanță doar pentru bucuria de după, acestea sunt coordonatele succesului autentic. Tim Gallwey reușește în acest adevărat best-seller să le atingă pe toate, practic și simplu.

Cartea îți va oferi mai multe momente “Aha!“.

Ți-o recomand din suflet!

 

© 2012, Mihai Stănescu. All rights reserved.

6 thoughts on “Recenzie: Jocul interior si Munca

  1. Buna Mihai! Foarte faina ideea unei recenzii! O carte foarte, foarte buna pe care am citit-o pe nerasuflate intr-o zi de vineri si care mi-a placut atat de mult, incat la final imi parea tare rau ca se termina. De altfel, finalul a fost pentru mine un indemn extrem de elegant la meditatie si la spatiu pentru a fi.

  2. Multumesc pentru comentariu, Alina. Aleg sa recenzez numai cartile care au produs un mare impact asupra mea, deci sunt total de acord. Succes!

  3. Buna Mihai!!!!!

    Iti cer permisiunea sa trimit articolul tau colegilor si sefilor mei… o sa-mi cumpar si eu cartea zilele astea.

    Multumim mult

  4. Buna Mihai,

    Ma bucur de fiecare data cand regasesc o recenzie a cartilor semnate Timothy Gallwey. L-am cunoscut in persoana si este deosebit; modul in care reuseste sa te faca sa realizezi cum iti este incatusat/influentat potentialul este genial! 🙂
    O alta lectie deosebita este in simpla formula: Performanta = Potential minus Interferente (P = p – I). Felicitari pentru recenzie!

    Lorena

  5. oO!
    Ca să vezi! Poi, îmi pare bine că vă place cartea.

    Cred că are mare rol şi traducerea, nu-i aşa, Mihai? 😉
    (dacă ne gândim la eşecul transpunerii lui Whitmore în română)
    A fost o muncă grea şi un efort făcut special
    pentru a păstra textul în cadrul limbajului specific
    coaching-ului – atât cât e – în limba română.
    (că altfel nu mă ocup de traduceri)
    Dar, fără talentul Siminei – cea care a tradus-o pe asta
    (io am făcut întâi Jocul interior şi stresul
    şi am stabilit niste variante lingvistice
    care să fie respectate şi în asta)
    cartea nu ajungea la cititor în spirutul ei.

    Mă bucur, Alina, că ţi-a plăcut finalul –
    e bine scris, dar şi bine tradus.

    Deci, nu am trădat, este, dragilor?!
    (apropo de traduttore, traditore)

    A! si nu, Eul 1 nu trebuie ignorat –
    trebuie… obiectivat! 😉

    (deci, clar, voiam felicitări pentru traducere! :)))

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *